AAlexandru Darie propune un altfel de teatru prin noua sa montare "Orfeu și Euridice". Unul cântat. Pornit de la operă. Deși este vorba de o lucrare muzicală, regizorul susține că a creat un spectacol de teatru.
Publicul rămâne bulversat la finalul spectacolului de la Sala "Toma Caragiu" a Teatrului Bulandra. Nu poate explica, concret, ce a văzut. Pare ceva interesant și frumos, dar îi dă de gândit. Orfeu este construit oarecum ciudat. Are două caractere. Se cântă bine, dar nu este operă, chiar dacă s-a anunțat că s-au făcut variațiuni pe teme de C.W. Gluck, din opera barocă "Orfeu și Euridice", scrisă cu circa 245 de ani în urmă. Compozitorul Adrian Enescu s-a gândit la "o adaptare, la un remix". Alexandru Darie afirmă că lucrarea lui Adrian Enescu "este aproape de Gluck, dar făcută pentru secolul al XXI-lea". S-au păstrat, în opinia sa, teme importante, dar s-a mers pe neconvențional, pentru a fi "cât mai teatral, cu dramatism și conflict".
Vechi și nou
Scenariul a fost schimbat. S-a păstrat din libretul original al lui Ranieri de' Calzabigi, fiind introduse și fragmente din "Divina Comedie" de Dante Alighieri. Adrian Enescu a creat corul ca pe un personaj, aflat permanent în scenă. Darie a avut ideea de a da naștere în scenă la două Euridice - una este sufletul și alta este trupul. A separat sufletul de trup, "pentru a urmări istoria paralelă".
Sufletul cântă. Combinația cu artiști lirici și actori sporește dramatismul.
S-a recurs la două și chiar trei distribuții. Orfeu este interpretat de contratenorul Adrian George Popescu (în una din variante) și de mezzosoprana Florentina Onică (în altă variantă). În acest sens, sunt două caractere diferite, cu un rol extrem de solicitant, deloc ușor, două interpretări total diferite. Euridice este întruchipată de sopranele Marta Cristina Sandu, Raluca Oprea și Mediana Vlad, iar Amor de mezzosopranele Claudia Deleanu și Sorana Negrea. Grupul de actori este format din Dana Dogaru, Camelia Maxim, Manuela Ciucur, Iuliana Ciugulea, Rodica Lazăr, Antoaneta Cojocaru, Claudiu Stănescu, Adrian Ciobanu, Andrei Runcanu și Corina Moise. Actorii nu au replici, rolurile fiindu-le atribuite pentru mișcare, stare, intensitate.
Două lumi
Totul pornește de la dragoste, de la suferința pierderii iubitei. Este despre viață și moarte, despre resurecție, despre două lumi - cea de aici și cea de dincolo.
E și Pământul, unde își are debut viața, e și Purgatoriu, și Infern, și Paradis. Decorul, impresionant, realizat de Octavian Neculai, reprezintă un templu, cu semnificație și de tunel al timpului. Sunt legate de credință, de sacralitate. Pentru Alexandru Darie, templul este plin de simboluri de diverse religii - de la cea egipteană, creștină, la biserici copte, la elemente budiste etc. E "un ecumenism studiat", cu fel de fel de personaje - de la îngeri la spiriduși, de la spiriduși la personaje infernale, păsări, măști venețiene. Există în scenă o multitudine de planuri create, greu de citit din prima vizionare. Unele dintre aceste planuri sunt comice, altele tragice, altele suprapuse sau au tangență cu lumea fantastică.
Contribuie la descifrarea unor asemenea "enigme" scenice proiecțiile video, care încep de la forme abstracte și duc la elemente de contemporaneitate. Proiecțiile se datorează lui Daniel Gontz.
Experimental
Sunt, uneori, în scenă 64 de interpreți: 10 actori, un cor de 22 de persoane (Corul de Cameră Accoustic, maestru de cor Daniel Jinga), Orchestra Metropolitană de Cameră București, dirijată de Tiberiu Soare, și multă figurație.
Publicul de operă ar trece această creație la categoria "studio experimental". I-ar părea interesant, probabil. Spectacolul a fost realizat în colaborare cu Studioul experimental de operă și balet "Ludovic Spiess" din cadrul Operei Naționale București. Cu "Orfeu și Euridice", Darie a continuat un proiect al teatrului pe care îl conduce - "Bulandra per musica". Primele trei reprezentații, jucate în week-end se înscriu în programul Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa, desfășurat la București și Cluj-Napoca, până la 21 decembrie
