Tacamuri
de pui
de
Spiro Gyorgy
Traducerea:
Ana Scarlat
Regia:
Gelu Colceag
Scenografia:
Mihai Madescu
Costume:
Nina Brumusila
Este aici o lume clocotind de vitalitate si totodatã dospind
in propria-i mizerie. Scena se transforma intr-o incinta discret
sordida si totusi impregnata de o poezie difuza.
(Alice Georgescu - Scena)
Scrisa cu dezinvoltura, frizand
prin tipul de limbaj o vulgaritate intentionata, piesa identifica
si urmareste un tip de conflict si de aici o lume, recognoscibile
dincolo de orice frontiere, culturi si civilizatii. (Marina
Constantinescu - Romania Literara)
Ar fi indicat sa nu plecati inainte de finalul spectacolului,
indignati din cauza limbajului. Autorul piesei nu a folosit cuvintele
si expresiile neacademice pe care le veti auzi in aceasta seara
pentru a soca. Nici pentru a atrage o anumita categorie de public.
Nici pentru a crea un univers autentic pentru personajele sale.
Nici pentru a va goni din sala. Noi credem ca vrut sa traga un semnal
de alarma. Ca si spectacolul nostru. (Gelu Colceag)
TACÂMURI
DE PUI - un pariu cu mai mulți câștigători
Ține de spiritul
Teatrului Bulandra - și constituie, fără îndoială, unul dintre pilonii
de rezistență ai acestei trupe, dacă și nu secretul tinereții ei
- permanentul dialog scenic între generații. Așa se întâmpla în
timpul doamnei Bulandra, gata oricând să facă sute de kilometri
pentru a vedea un tânăr actor despre care auzise că este promițător
și să facă apoi, iar, sute de diligențe pe lângă oficialități, ca
să-l poată aduce în teatru. Așa se întâmpla în timpul domnului Ciulei,
de al cărui directorat, de ale cărui montări se leagă debutul fast
al unora dintre cele mai mari cariere actoricești ale ultimelor
decenii. Așa s-a întâmplat și mai târziu, așa se întâmplă, iată
și acum, și cu acest spectacol în care joacă alături Luminița Gheorghiu
și Alina Berzunțeanu, Tora Vasilescu și Antoaneta Zaharia, Petre
Lupu și Gheorghe Ifrim.
A alătura în mod programatic generații diferite,
a reuni experiența cu prospețimea, forța cu fragilitatea, "zestrea"
cu promisiunea și ale face să sune armonic este un pariu pe cât
de ispititor pe atât de riscant. Riscurile sunt asumate și de o
parte și de cealaltă - comparațiile sunt lucru… delicat, nu
știi ce efect nasc. Dar fără risc, bucuria jocului, bucuria lucrului
sunt mărunte iar Teatrul Bulandra are ambiția altor dimensiuni.
Este un pariu,
spuneam, care ține
de o tradiție. Un pariu mai special, însă, care nu presupune, obligatoriu,
vreun învins. El poate, el trebuie să fie câștigat - și a fost,
nu o dată - de ambele părți.
(Cristina
Dumitrescu)
Spectacolul a obtinut Marele Premiu pentru cel mai bun spectacol
la festivalul de umor negru Humorror '98 . De
asemenea, pentru rolul Tatăl, în cadrul aceluiași Festival, Doru
Ana a obținut Premiul pentru cel mai bun actor.